Diferența dintre PR și ,,relații cu publicul”

Relațiile Publice, sau prescurtarea PR  (eng. Public Relations) se confundă în limba română cu ,,relații cu publicul”. Diferența este una substanțială. Relațiile cu publicul sunt un segment dintr-un un birou, serviciu, departament, care are scopul de a da informații publicului și a răspunde unor solicitări foarte clar specificate.

Relațiile Publice sunt o unealtă a managementului și mecanismul de comunicare cu toate tipurile de publicuri

PR sau Relațiile Publice sunt o arie științifică, parte din științele comunicării și se găsesc la intersecția mai multor domenii: Socio-psihologie, comunicare politică, organizare internă, marketing, management, etc. Ca rol în interiorul organizațiilor Relațiile Publice sunt o unealtă a managementului prin care se creează și gestionează imagine publică precum și comunicare și organizare internă.

Pentru clarificare: ,,Relațiile cu publicul” pot fi uneori, în funcție de organizare, un departament subordonat PR-ului, dar la fel de bine pot face parte din orice alt departament care are relații directe cu publicul. PR-ul însă este subordonat și lucrează direct cu managementul. PR-ul sunt ochii și urechile managementului. În funcție de fluxul de informații și felul în care este gestionat de PR, managementul își ia deciziile, sau în oglindă, în funcție de deciziile managementului, PR-ul are sarcina de a creea și emite în exterior imaginea corectă.

Cu cât este mai mare ruptura dintre imaginea percepută de public și realitate, cu atât mai mult va crește neîncrederea în companie.

Public Relations, sau Relațiile Publice nu au scopul, cum greșit s-a instalat în conștiința colectivă, de a cosmetiza greșeli de management sau de a emite o imagine înfrumusețată, ruptă de realitate. Cu cât este mai mare ruptura dintre imaginea percepută de public și realitate, cu atât mai mullt va crește neîncrederea în companie. Este adevărat că prin funcța sa de unealtă a managementului, PR-ul se poate ocupa și de gestionarea situațiilor de criză, însă regulile jocului în acest caz sunt foarte stricte. În cazul situațiilor de criză, orice cosmetizare duce la credibilizare și mai mare. 

La ce folosesc Relațiile Publice?

Au nevoie companiile de PR? O, da. De fapt corporațiile, folosesc din plin acest departament. În ultimii ani, pe măsură ce mediul online a luat avânt, acest serviciu a devenit mai ieftin de practicat și mai accesibil și companiilor medii și mici. În esență să faci PR înseamnă să creezi imaginea companiei în rândul publicului, precum și să o corectezi permanent.

Imaginea este volatilă. Din acest motiv trebuie corectată mereu.

Publicurile sunt sume de grupuri și subgrupuri de indivizi cu interese și obiceiuri diferite, care se întrepătrund. Imaginea pe care o percep la nivel de grup față de un subiect sau o companie este volatilă și influențată de mai mulți vectori. Un client nemulțumit spre exemplu, poate deveni un vector care creează imagine negativă, chiar dacă nu are dreptate. Chiar dacă, în relația cu el, compania a fost transparentă și a dat exact ceea ce a promis. Pentru că povestea creeată de un client nemulțumit, va conține doar elementele care îi folosesc lui. Din acest motiv, compania  ar trebui să facă cunoscută publicului, varianta proprie, pentru a contracara deficitul de imagine. Așa funcționează.

În lipsa informărilor oficiale circulă bârfa, zvonul și dezinformarea.

Desigur sunt mulți factori care influențează și creează percepție în rândul opiniei publice: Presa, bloguri, clienții, furnizorii, partenerii, mediul politic, și cam orice are acces  la un public mai larg și îi poate transmite și modela percepția. Din acest motiv, companiile, și nu numai, ar trebui să măsoare regulat percepția pe care publicul  are și să o corecteze în cazul în care este deformată, dar și să emită mereu propria variantă. Pentru că în lipsa informărilor oficiale, circulă bârfa, zvonul și dezinformarea.

Pentru a creea și controla percepția publică favorabilă, se folosesc elemente specifice: sondajul, monitorizarea presei, articole în presă, conținut favorabil pe social media sau în presă, gestionarea corectă a relațiilor cu furnizorii, clienții, presa, exerciții de transparență, și lista poate continua.

În mediul online, sunt de asemenea multe elemente care pot crește credibilitatea companiei dacă sunt realizate corect. Începând de la fotografiile și textele care populează pagina, toate elementele treuie să fie în acord, să nu existe material de umplutură sau neconcordanțe. Fracturile logice sau de ilustrare deasemenea erodează încrederea. Toate acestea se realizează planificat și sistematic urmărind și măsurând efectele și reacțiile.